Dragos Anastasiu

Criza iti arata cati bani arunci pe fereastra in perioada de crestere



Presedintele Eurolines Romania crede ca businessul sau va scadea mai putin decat piata

In urma cu 2 ani, cand criza era subiectul unor glume bune, Dragos Anastasiu a luat decizia de a prelua din nou fraiele afacerii pe care a construit-o. A renuntat la directorul general si a inceput restructurarea, deoarece cheltuielile scapasera de sub control, iar rezultatele scadeau, desi perioada economica era una favorabila. A creat centru de post pe fiecare activitate, a eliminate subventiile intre divizii, a inchis firma de imobiliare sip e cea de leasing, s-a concentrat pe activitatile principale: transportul de pesroane si turism. Criza l-a prins la final de restructurare, iar structura businessului i-a permis sa schimbe ponderea. Pentru ca transporturile au scazut, s-a concentrate pe turism, pe extinderea calitatii serviciilor. De aceea, cred ca nul 2009 nu va fi dramatic in ce priveste reculul businessului.”La noi scaderea va fi de maximum 20% in timp ce, la nivelul pietei, afacerile se vor duce in jos cu cel putin 30 de procente”, spune omul de afaceri.

Despre criza si restructurare
Cand v-a lovit criza?
Din septembrie 2008, cred. Brusc. Dupa ce in perioada iunie-august 2008, am avut cele mai bune rezultate din istoria companiei in ce priveste veniturile, numarul de pasageri, peste nopate ne-am trezit cu o scadere de 30% pe transportul de personae. E adevarat ca profitabilitatea scazuse, din cauza scumpirii motorinei si a benzinei, desi anul nu fusese in intregime usor, dar fusese un an bun. Si nu intelegem ce se intampla, ne intrebam daca cifrele sunt corecte. In prima faza ne-am intrebat ce am facut, poate avem preturile prea mari. Intr-un final am inteles.

Ce masuri ati luat?
Din fericire pe noi, criza ne-a prins bine. Tocmai inchiasem un proces de restructurare demarat in 2007.

De ce ati ales restructurarea, in perioada de boom economic?
Aveam o firma care ajunsese la un nivel destul de mare, pe care nu mai puteai controla foarte bine, pentru ca era implicate in foarte multe activitati. Unele le finantau pe celelalte si asta e nesanatos, numai ai un control foarte strict al profitabilitatii. Am decis sa separam activitatile firmei cu totul, in principal, pentru responsabilizarea managerilor. Am decis asa, astfel incat mamagerul sa fie implicat, fieacre dintre ei a primit si niste actiuni sic red ca asta este solutia. In felul acesta, mi-am dat foarte clar seama ce era in plus, ce era inutil. Cand faci o restructurare sau in perioada de criza, iti dai seama cat de mult ai aruncat cu banii de fereastra, ani de zile. Pentru ca atunci cand totul merge foarte bine, cand tragic linie si esti pe plus, iti spui ca totul este ok si nu tai. In momentul in care volumul scade, iti dai seama, practic, cate inutilitati ai carat dupa tine. Iti dai seama de ineficienta unor colaboratori. Restrangi niste posture si activitatea respective merge mai departe, poti descoperi ca faci acelasi lucru, cu aceasi eficienta, nu cu trei oameni, ci cu doi.

Resctructurarea a implicat si concedieri?
Da, inclusive la nivel de top management. Cred ca acum suntem la nivel de 410-420, de la vreo 550, cati aveam in 2007.

Ati restructurat si portofoliul?
In ultimii doi ani am renuntat la o serie de activitati care au devenit neprofitabile si am preferat sa ne concentram pe core business.

Transportul si turismul, adica.
Intre timp turismul a luat mai multa amploare.

Totusi ce masuri suplimentare a impus criza?
Au fost necesare masuri pe fiecare tip de activitate. La autocare, de exemplu, cuvantul de ordine a fost rationalizare. A scazut cererea, am scazut numarul de autocare pentru curse regulate si am crescut oferta pe partea de curse turistice, ocazionale. In loc sa mergem pe curse paralelem sa avem un autocar pe Frankfurt si unul pe Bruxelles, am facut unul singur pentru ambele destinatii, dar care era plin. Rezultatul? A sczut numarul de kilometric efectuati fata de 2008 cu 11%, dar a crescut profitabilitatea. Nu am redus si preturile. Cred ca suntem inca la nivel de 2008.

Ati cerut sau ati primit vrun sprijin din partea statului?
Nu am ce sa cer , pentru ca statul roman nu ofera nimic rtansportatorilor. Alte state da. Chiar le dadeam exemplu celor de la Ministerul Transporturilor. In Germania, transportatorii care fac linii regulate, nu platesc impozit pe masina, care costa niste bani. In Austria, alimenteaza motorina fara TVA. La noi, nimic. Intr-adevar, kerosenul este fara TVA si atunci eu trebuie sa concurez cu low-costul care nu plateste TVA la carburant.

In turism, mai importanti decat banii sunt prioritatile
Dar turismul?
Nu, acum se mai face ceva promovare, dar cam atat. Avem strategii, Master Planuri, dar concret… Romanii sunt obijnuiti sa inventeze rotile, nu iau nimic din ce se intampla in strainatate. Sa va dau un exemplu. In alte state se percepe TVA zero la incoming, prima de incoming platita transportatorului. Turcii, de exemplu, platesc cativa euro pentru fiecare billet de avion luat de nemti ca sa vina in Turcia. Evident, promovarea are rolul ei.

Ce-i trebuie turismului romanesc? Mai multi bani?
Nu. Nu-I trebuie mai multi bani. Trebuie ca toti factorii de decizie, tot icei care contrubuie la produsul turistic - autoritati locale, centrale, hotelieri, transportatori, gastronomi, aeroport - sa se puna la aceeasi masa, sa faca un singur plac si sa-l aplice. Ne trebuie proiecte simple pe care sa le punem pe hartie, cu cine raspunde si in cat timp si sa ne concentram eforturile in aceeasi directie. Eforturile se fac, dare le sunt dispersate. Daca pornim tot timpul de la ideea ca nu putem face turism pentru ca nu avem infrastuctura, o sa mai asteptam inca 10 ani pana o sa avem infrastructura.

Singura problema este, in opinia dvs., comunicarea partilor
Toate eforturile sunt dispersate. Nu se trage intr-o singura parte. Fiecare trage in partea lui, apucand un firicel dintr-o sfoara. Si aceasta se desira. Ne ia valul pe toti si nu reusim sa ne prioritarizam. Nu suntem consecventi. Turistii straini care vin in Romania sunt multumiti, pentru ca asteptarile lor sunt zero. Ei compara Romania cu asteptarile lor si datorita acestui fapt suntem avantajati. Unul din partenerii mei, un neamt a venit in Romania fara carti de credit, pentru ca a crezut ca va fi furat. Dupa trei zile de vizita s-a gandit la promovare:”de zece ori mai aproape decat credeti, de 100 de ori mai frumos decat credeti, de 1000 de ori mai sigur decat credeati. Descoperiti Romania”. Dupa 3 luni aveam primele autocare cu turisti, de la el.